Glosar Termeni

Orice participare publică la finanţarea unor operaţiuni, provenită din bugetul statului, al autorităţilor regionale sau locale, din bugetul general al Comunităţii Europene privind Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune, sau orice altă cheltuială similară. Orice participare la finanţarea unor operaţiuni, provenind din bugetul organismelor de drept public sau al asociaţiilor formate din una sau mai multe autorităţi regionale, locale sau din organisme de drept public, care acţionează în conformitate cu Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004, privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, bunuri şi servicii este considerată cheltuială similară.

Cheltuielile care intervin în derularea proiectelor finanţate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autorităţi, instituţii sau societăţi comerciale din sectorul public, unitate administrativ-teritorială, organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, cheltuieli fără de care proiectul nu poate fi implementat şi care nu pot fi finanţate din instrumente structurale.

Cheltuielile realizate de către un beneficiar, aferente proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale, care pot fi finanţate atât din instrumente structurale, cât şi din bugetul de stat şi/sau contribuţia proprie a beneficiarului.

Cheltuieli generale de administraţie

Reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a beneficiarului şi care nu pot fi atribuite direct unei anumite activităţi din cadrul operaţiunii. Lista tipurilor de cheltuieli cuprinse în această categorie se elaborează de fiecare autoritate de management şi se aprobă prin ordin comun al ministrului coordonator al autorităţii de management şi al ministrului economiei şi finanţelor.

Cheltuielile inerente realizării proiectelor finanţate din instrumente structurale în cadrul programelor operaţionale, care nu pot fi finanţate din instrumentele structurale, conform reglementărilor comunitare şi naţionale.

Finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse externe.

Organismul care asigură coordonarea instrumentelor structurale, precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării asistenţei comunitare, modul de utilizare şi impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie.

Oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs de soluţii.

Contractul care include şi categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.

Contractul care are aceleaşi caracteristici caşsi contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însotit de plata unei sume de bani prestabilite.

Contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu deosebirea că în contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însotit de plata unei sume de bani prestabilite.

Reprezintă documentul juridic prin care se acordă asistenţa financiară nerambursabilă aferentă unei operaţiuni în scopul atingerii obiectivelor axei prioritare dintr-un program operaţional şi care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor.

Ofertantul care a devenit, în condiţiile legii, parte într-un contract de achiziţie publică.

Totalul sumelor cheltuite în cadrul implementării programelor operaţionale, fiind formată din cofinanţarea publică, cheltuielile conexe şi cheltuielile neeligibile.

Activitatea prin care se verifică legalitatea şi regularitatea operaţiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora.

Întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi dintr-o unitate centrală care este responsabilă de armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control şi audit.

Ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile.

Documentul de referinţă pentru programarea instrumentelor structurale, asigurând conformitatea intervenţiilor acestor fonduri cu orientările strategice comunitare privind coeziunea şi priorităţile naţionale de dezvoltare şi identificând legătura dintre priorităţile la nivel comunitar şi programul naţional de reformă.

Formularul completat de catre solicitant, în vederea obtinerii finantarii printr-un Program Operational.

Organismul regional, fără personalitate juridică, constituit în scopul evaluării gradului în care proiectele finanţabile în cadrul POR 2007 – 2013 pot contribui la atingerea obiectivelor strategiilor de dezvoltare a regiunilor, precum şi a corelării la nivel regional a proiectelor finanţabile din fonduri publice.

Comitetele Consultative Tematice reprezinta structuri parteneriale organizate pentru urmatoarele obiective tematice:

• Transporturi;
• Mediu si schimbari climatice;
• Competitivitate si eficienta energetica;
• Comunicatii si tehnologie informationala;
• Educatie;
• Ocupare, incluziune sociala si servicii sociale;
• Servicii de sanatate;
• Turism, cultura, patrimoniul cultural;
• Dezvoltare rurala, agricultura si pescuit;
• Administratie si buna guvernanta.

Este coordonat in parteneriat de MAEur si MDRT, minister responsabil cu politica de dezvoltare regionala in Romania, care asigura si secretariatul comitetului.
CCDR asigura parteneriatul intre nivelul national si cel regional, cu implicarea Comitetelor Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale, a organismelor regionale, autoritatilor administratiei publice locale si a partenerilor din societatea civila.
CCDR are in componenta sa maximum 45 de membri, dintre care maximum 20% sunt parteneri care reprezinta categoriile de organizatii din mediul economic, social, academic si din societatea civila.
In vederea elaborarii Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala si a documentelor de programare pentru dezvoltare regionala, CCDR asigura consultarile parteneriale pentru elaborarea analizelor, stabilirea domeniilor de interventie, a principalilor indicatori de rezultat, a modalitatilor de implementare, precum si estimarea alocarilor financiare la nivel regional.

Este coordonat, in parteneriat, de MAEur si MDRT, minister responsabil cu politica de dezvoltare teritoriala in Romania, care asigura si secretariatul comitetului.
CCCT asigura consultarile, in plen si in grupuri de lucru, privind elementele cu impact asupra coeziunii teritoriale, interventiile care vizeaza dimensiunea urbana a viitoarei politici de coeziune, strategiile macroregionale ale UE, inclusiv Strategia UE pentru Regiunea Dunarii, interventiile referitoare la obiectivul Uniunii Europene privind Cooperarea Teritoriala Europeana si privind documentele necesare fundamentarii dimensiunii teritoriale din Acordul de Parteneriat si din documentele de programare.
CCCT analizeaza coerenta la nivel teritorial a interventiilor propuse de comitetele consultative si formuleaza catre CIAP propuneri privind abordarile teritoriale integrate, respectiv propuneri pentru investitii teritoriale integrate, interventii privind dezvoltarea urbana si dezvoltarea locala condusa de comunitate.

Are rol consultativ si este coordonat de Ministerul Afacerilor Europene.
CIAP are in componenta sa maximum 50 de membri, reprezentanti, la nivel decizional, ai partenerilor relevanti care fac parte din comitetele consultative.
CIAP dezbate documentele elaborate in cadrul comitetelor consultative si agreeaza gruparea
domeniilor de interventie corespunzatoare fiecarui document de programare, precum si principalele elemente privind implementarea, monitorizarea si evaluarea acestor documente.
CIAP decide asupra constituirii si componentei unor grupuri de lucru dedicate aspectelor financiare si celor privind asistenta tehnica aferenta documentelor de programare.

Reprezintă acel standard stabilit de statul membru si aprobat de Comisia Europeana care este luat în calcul atât la estimarea bugetului unui proiect, cât și la calcul sumelor ce vor fi rambursate, indiferent de costul unitar real.