Comisia analizează convergența socială în 10 state membre ale UE. În România sărăcia și excluziunea socială sunt în scădere, dar încă rămân provocări semnificative

Comisia Europeană a publicat vineri, 11 aprilie 2025, a doua etapă a analizei de țară a Cadrului de Convergență Socială pentru 10 state membre ale UE, în conformitate cu noile norme de guvernanță economică ale UE. Acest raport face parte din semestrul european.

Despre Cadrul de Convergență Socială

Cadrul de Convergență Socială are rolul de a evalua riscurile și provocările legate de convergența socială ascendentă în statele membre pentru a susține echitatea socială și a asigura o societate coezivă și o economie care generează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Acesta acoperă următoarele domenii de politică:

• Piețele muncii
• Educație și competențe
• Politici sociale

Cadrul de Convergență Socială presupune o analiză a țării în două etape:

• Prima etapă – cuprinde toate cele 27 de state membre și identifică posibilele riscuri care necesită o analiză mai detaliată, pe baza indicatorilor principali ai Tabloului de Bord Social.
• A doua etapă – se concentrează pe statele identificate anterior, folosind date cantitative și calitative extinse, și ia în considerare măsurile adoptate sau planificate de către state pentru a aborda riscurile semnalate.

Țări analizate

Analiza din această etapă se concentrează pe următoarele 10 state membre: Bulgaria, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Lituania, Luxemburg, Ungaria și România.

Cuprinsul analizei

Raportul oferă o privire detaliată asupra provocărilor sociale din aceste țări:

• Incluziunea socială necesită o atenție sporită, în special privind inegalitatea veniturilor și ponderea populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.
• În domeniul educației și al competențelor se identifică în continuare aspecte critice în ceea ce privește participarea adulților la învățare și ponderea persoanelor cu cel puțin competențe digitale de bază pentru jumătate dintre țări și în ceea ce privește părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare pentru trei dintre acestea. Analiza arată că dobândirea de competențe în conformitate cu nevoile pieței forței de muncă, atât pentru tineri, cât și pentru adulți, necesită o examinare atentă și continuă în elaborarea politicilor în viitor.
• Deși piețele forței de muncă rămân solide în general, sunt identificate provocări pentru șase țări în ceea ce privește deficitul de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu handicap și pentru patru țări în ceea ce privește rata șomajului. Analiza arată necesitatea de a integra mai eficient grupurile care sunt încă subreprezentate pe piața muncii.

Etapele următoare

Constatările vor fi discutate cu statele membre în cadrul Comitetului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Comitetului pentru Protecție Socială, înainte de adoptarea Pachetului de Primăvară al Semestrului European 2025.

Documentul este disponibil aici.

Sursa: Comisia Europeană